logoru

Республика Молдова Кишинев ул. Пушкина 44

Главная   Новости   О Союзе   События   Контакты   Форум

Последнее сообщение

    • emo
    • angajare arhitecti
    • Angajam arhitecti in Bucuresti Romania. www.puran.ro 0745094605
    • 23 Март 2021 16:57
  • Страница:
  • 1

ТЕМА: Chișinău - prezent și viitor. Discuție deschisă

Chișinău - prezent și viitor. Discuție deschisă 19 Дек 2012 14:41 #1

Уважаемые коллеги, посетители сайта, приглашаем вас к обсуждению затронутой темы.

Ссылка на статью: Кишинев - настоящее и будущее. Открытое обсуждение
  • Administrator
  • Administrator аватар
Для участия в форуме - зарегистрируйтесь

Москвой неудобно пользоваться, a Кишиневом? 27 Дек 2012 13:43 #2

Сергей Кузнецов - новый главный архитектор Москвы
Главный архитектор столицы — о зонах комфорта, лужковском наследии, необходимости учиться и влиянии москвичей на застройку города

Потому ли, что пришел новый мэр, или потому, что почувствовавший свою силу новый класс хочет иной среды обитания, но что-то окончательно изменившееся в атмосфере не позволяет больше относиться к родному городу, как к чужому. Москвичи стали всерьез интересоваться развитием Москвы. В этом смысле назначение на пост главного архитектора столицы амбициозного и прозападно мыслящего 35-летнего Сергея Кузнецова было оправданным ходом со стороны новой московской власти. Потому что предстоит ему заниматься не столько фасадами (хотя и ими тоже), сколько организацией городских пространств и людьми, их населяющими. О своем, порой спорном, видении этого процесса Сергей Кузнецов рассказывает корреспонденту «Новой газеты»:

ВНИМАНИЕ: Спойлер! [ Нажмите, чтобы развернуть ]
Для участия в форуме - зарегистрируйтесь

Кишинев - настоящее и будущее. Открытое обсуждение 21 Янв 2013 07:18 #3

Как соотносится объявленное обсуждение с действующим законодательством РМ? ЗАКОН об основах градостроительства и обустройстве территории N 835 от 17.05.1996. Часть 2 Ст.23. указывает об обязательном устройстве конкурсов в таких важных случаях. В части 4 говорится об обязательном консультировании с населением.
www.promstroi.md/upfiles/kfm/biblioteka/...1%80%D0%B8%D0%B8.pdf
www.promstroi.md/upfiles/kfm/biblioteka/...i%20teritoriului.pdf
Для участия в форуме - зарегистрируйтесь

Кишинев - настоящее и будущее. Открытое обсуждение 23 Янв 2013 12:03 #4

CU PRIVIRE LA ZONA ISTORICĂ CENTRALĂ.

Urbanizarea masiva a Europei s-a petrecut în sec. Xl-Xlll-lea. Chișinăul devine oraș în mijlocul sec. XlX-lea cînd se formează partea de sus a urbei și totodată, se crează conform noțiunii de oraș relațiile socio-economice – importă alimente și materii prime și exportă produse industriale și comerciale. Iar pînă atunci Chișinăul situat, deși convenabil, la rascruce de drumuri, dar într-o situație de instabilitate politică continuă, de fapt era un tîrg – sat mare. Atestarea Chisinaului ca oraș de către cronicar, după mine, a fost la moment neîntemeiată. Orașul este o stare de spirit. Din acest punct de vedere Chișinăul este un oraș relativ tînăr. Și sub acest aspect și trama stradală (moștenită) in partea de jos, e trama unui sat, care nu odată a fost modificată, și valoarea ei reală trebuie încă demonstrată. Este cert că ea aparține altei epoci și pe cît e posibil trebue păstrată, dar atunci, dacă e să fim consecvenți, și arhitectura acestei trame trebue să fie corespunzătoare epocii, sau în cel mai rău caz diferită de cea din partea de sus. Din istorie știm că, chiar și in orașe ca Paris și Londra s-a dorit cu diferite ocazii ca astfel de trame stradale sa fie transformate, și numai din motive tehnice aceste transformari nu au fost realizate. Drama acestei trame stradale este, că ea nu are nici urma de țesut urban autentic, căci în timpul formării ei orașul era un sat, spre deosebire de orașele vest-europene, care cu multe secole înainte aveau deja un aspect de urbe și care în majoritatea sa, le-au păstratat și pînă azi. Deaceea noi puțin romantizăm situația istorică. Cu părere de rău, în acest sens, turiștii nu prea au ce vedea la Chisinau, doar tot ce se va construi in prezent în stil istoric va fi un fals. Cu mai mare succes(și mai onest) ar fi săi duci la muzeul satului. În practica Chișinăului chiar obiectivele restaurate conform principilor riguroase bazate pe respectarea imaginii autentice arata butaforic (casa lui Varfolomeu,sau a lui Krupenski). Arhitectura în toate timpurile s-a dezvoltat în legătură cu anumite evenimente sau procese istorice. Nu întîmplător, în multe țări, pentru a omite confundări de tot felul este interzisă copiera stilurilor istorice în arhitectura contemporană. Arhitectul K. Tange spunea că, arhitectura este voința epocii transpusă în spații, și că arhitectura trecutului nu mai poate fi copiată! Prin anii 80' în cadrul IP Chișinăuproiect în colectivul lui Klevenski am elaborat Zona pietonală-colina A. Pușkin. Dacă am comasa tot ce a rămas neatins de Glorinal, și în primul rînd pe str. P. Rareș (una din cele mai vechi) această zona de mici dimensiuni ar putea deveni un punct de atractie. Analogic s-ar putea proceda și dincolo de bd. Gr. Vieru. În problema dată sunt absolut de acord cu dl. Iu. Povar. În zona de jos pot fi mai multe insule de acest fel. Pentru a găsi cea mai reușită soluție de dezvoltare a zonei istorice consider ca este oportuna organizarea unui concurs. Impactul trasării bd. D.Cantemir este puțin exagerat, pînă la urmă ar putea fi modificată categoria acestei străzi. Traseul ei ar putea fi executat din cîteva transoane conformate cu porțiunile străzilor deja existente. Nu ultimul cuvînt trebuie să-l spună în această privinta și localnicii. In prezent este necesar ca problema examinată să fie scoasă de sub incidența pragmatismului și dogmatismului distructiv cea ce se observă la noi cam peste tot. Corect a spus dl. M. Corețchi documentele PUG,PUZ trebuie să fie viabile, accesibile și periodic la necesitate reexaminate și modificate, cu condiția obligatorie a transparenței procedurilor executate. Ar fi cazul să examinăm și activitatea Consiliului pentru protecția monumentelor, ce activează pe lîngă Ministerul Culturii și Cultelor, care se impune cu un concept neaprobat și obliga neîntemeiat pe ahitecți să creieze pseudo-arhitectura, aidoma zonei centrale de sus cu regim de înălțime redus, chiar și pe magistrale mari ca de pildă str V. Alexandri (între str. Albișoara și str. Al. Cel Bun). Consider că această zonă lăsată de izbeliște și de țarul rus, și de autoritățile sovietice are dreptul la o soartă mai bună, și o infățișare proprie. Să nu uităm că trăim în secolul XXl.
Arhitect Igor Prodan
Для участия в форуме - зарегистрируйтесь

Кишинев - настоящее и будущее. Открытое обсуждение 28 Янв 2013 12:37 #5

Din start examinarea la Uniunea Arhitecţilor a celor două subiecte înaintate de «Chişinăuproiect» a făcut ca membrii acestei organizaţii de creaţie să se împartă în două tabere. Este regretabil faptul că nu se pătrunde, la rece, în esenţă acestor lucrări mediocre, dar se încearcă poziţionarea pe baricade.
Nu cunosc ce lucrare a fost contractată, de către Primăria mun. Chişinău, în primul rând, registrul şi regulele de protecţie ale patrimoniului cultural imobil local, ori PUZ-ul centrului istoric al or. Chişinău. Însă din contextul şi necesitatea acestor lucrări reese că prima este necesară aici acum imediat. PUZ-ul, la rândul său, este o lucrare care depinde integral de aprobarea şi desiminarea registrului şi regulelor de protecţie a monumentelor. De aceea consider că este inadmisibil să examinăm două lucrări, de aşa importanţă, concomitent. În acelaşi timp este inadmisibil ca arhitecţii, lumea, Primăria şi instituţiile de resort să fie presate şi înebunite cu două lucrări complexe , care se citesc şi se percep greu chiar şi de profisionişti.
Astfel propun, în primul rând, să ne concentrăm asupra registrului şi regulelor de protecţie ale patrimoniului cultural imobil local.
Pentru ca lucrurile să nu stea pe loc şi într-un viitor apropiat să avem PUZ-ul centrului istoric, următoarea etapă ar fi operarea unor derogări de la PUG-ul, aprobat în 2007. Aici mă refer la anularea ideei «inspirate» de a sparge bd. D. Cantemir prin corpul viu al ţesutului urban orăşenesc şi evident anularea altor prevederi ale Planului Urbanistic General care pot conduce la distrugerea centrului istoric (cum ar fi lărgirea unor străzi din zona istorică şi altele).
Unul din argumente pentru operarea acestor derogări poate servi chiar, prima lucrare, registru şi regulele de protecţie ale patrimoniului cultural imobil. De aceea consider că elaborarea calitatativă a acestea întocmai cu caietul de sarcini (care prezintă «mur în gură» cum trebuie de făcut acest lucru), convenţiile internaţionale la care RM este parte şi bunele practici a unor ţări, este scopul major.
Astfel la următoarea întrunire în cadrul Uniunii Arhitecţilor este necesar de inclus în ordinea de zi propuneri referitor la prioritizarea, modalitatea şi ordinea de examinare a acestor subiecte. Dacă nu vom face acest lucru avem şansa de discutăm mult şi steril.
Pentru ca mesajul meu să nu fie şi el steril încerc să prezint câteva păreri referitor la prima lucrare:
1.Din lucrare nu este limpede care este sistemul (ori ce sistem instituţional se propune în municipiul Chişinău) pentru a nu admite distrugerea monumentelor.
2. În planşele de analiză a proprietăţii de regulă este scris - proprietate nedeterminată ??? Înseamnă aceasta cumva că Primăria nu deţine informaţia referitor la aceste terenuri. Nici proprietăţile de stat nu sunt însemnate integral.
3. În caietul de sarcini la art. 4.7 se cere elaborarea recomandărilor pentru PUZ/PUD. Conform acestui articol ofertantul selectat trebuie să ofere jaloanele de calitate pe care viitorii întocmitorii de planuri urbanistice să le urmărească. Aşa jaloane lipsesc în lucrare.
4. Nu este clar de ce se restricţionează includerea în Registru local doar a clădirilor până la V-3000 m3 şi suprafaţa de 300m2.
5. Este folosită noţiunea incorectă de “complexe rezidenţiale” în aşa caz se foloseşte noţiunea de Unitate Teritorială de Referinţă (UTR) ori în cazul dat Subzonă Istorică de Referinţă (SIR)
6. Regulamentul privind măsurile generale pentru protecţia Patrimoniului conform caietului de sarcini ar trebui să includă o serie de măsuri restrictive clare, care să fie utile pentru elaborarea PUD-urilor pe viitor. În acest regulament de fapt găsim repetări din alte regulamente aferente. Regulamentul ar trebui să exprime:
- Procedurile administrative standard aplicabile în cazul obiectivelor protejate în ceea ce priveşte paşii întreprinşi în procesul autorizării unor lucrări de construcţii
- Un set de reguli minimale, cu caracter general, relativ la utilizarea unor anumite tehnici şi materiale constructive şi, eventual, interzicerea altora;
- Un set de reguli cu caracter general în ceea ce priveşte configurarea volumetrică şi expresia plastică ce ar trebui căutată sau, dimpotrivă, reprimată în cazul extinderilor sau construcţiilor noi în relaţie cu obiectivele protejate;
- Indicarea regulilor referitoare la funcţiunile admise sau interzise în relaţie cu monumentele;
- Indicarea regulilor generale pe baza cărora se impun restricţii asupra vecinătăţilor obiectivelor protejate sub forma zonelor de protecţie ale acestora.
7. În regulamentul privind protecţia Patrimoniului se fac trimiteri la planuri şi măsuri de protecţie, la instituţii neindentificate. Se fac trimiteri la HG care tocmai necesită a fi detalizate prin acest regulament.
8. Codurile atribuite pentru monumente sunt toate cu abreviatura Ci (centru istoric). Elaboratorul este obligat să pregătească un nou registru al monumentelor de importanţă locală pentru întreg Municipiul Chişinău. De ce nu s-a studiat şi alte sectoare ale oraşului şi loclităţile din municipiu unde deasemenea sunt monumente?

Arh. C. Andruşceac
Для участия в форуме - зарегистрируйтесь
  • Страница:
  • 1

Союз Архитекторов Республики Молдова - 2021

Top